Imaginează-ți că ești director de școală și primești un telefon de la ISU: „Vom efectua un control la unitatea dumneavoastră săptămâna viitoare." Ce treci în revistă în minte? Autorizația de securitate? Starea stingătoarelor? Cine este responsabilul PSI? Când a fost ultimul exercițiu de evacuare?

Dacă nu știi imediat răspunsul la cel puțin trei din aceste întrebări, ghidul acesta este pentru tine.

Siguranța la incendiu în școli este un subiect care oscilează între neglijare completă și panică administrativă. Niciunul dintre extreme nu ajută. Ceea ce ajută este să înțelegi clar ce obligații ai, de unde vine fiecare obligație și ce faci concret pentru a le îndeplini.

Cifrele care ar trebui să îngrijoreze pe toată lumea

Între 2018 și 2020, inspectoratele ISU din România au efectuat peste 8.000 de controale la unități de învățământ. Rezultatul: 33.743 de deficiențe legate de securitatea la incendiu identificate în clădirile școlilor.

Nu au fost 33.743 de unități neconforme. Au fost 33.743 de deficiențe concrete — instalații lipsă, ieșiri de urgență blocate, stingătoare expirate, planuri de evacuare inexistente sau neafișate, exerciții nedocumentate.

Aceasta nu este o statistică abstractă. Este o radiografie a riscului real la care sunt expuși elevii și personalul școlilor în fiecare zi.

Contextul în care se discută această problemă este important: în 2019, o ordonanță de urgență a eliminat autorizarea ISU din criteriile de acreditare a școlilor de stat și private. Practic, o școală poate funcționa legal — și chiar poate fi acreditată — fără autorizație de securitate la incendiu. Aceasta nu înseamnă că obligațiile PSI au dispărut. Înseamnă că presiunea de conformare a scăzut administrativ, fără ca riscul real să scadă cu nimic.

Prima întrebare: școala ta are nevoie de aviz și autorizație ISU?

Aceasta este, surprinzător, o sursă de confuzie. Nu toate școlile sunt obligate să obțină aviz și autorizație de securitate la incendiu de la ISU. Dar pragul este foarte jos.

Conform Anexei 1 la HG nr. 571/2016 (actualizată prin HG 1181/2022), școlile și grădinițele cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 150 mp intră în categoria construcțiilor care se supun avizării și autorizării PSI.

Gândește-te ce înseamnă 150 mp. O singură sală de clasă medie are aproximativ 50–60 mp. Trei săli de clasă depășesc deja pragul. Practic, orice clădire de școală care nu este o rulotă sau un container se supune obligativității de avizare.

Dacă școala ta are autorizație de construire relativ recentă (obținută după 2006), probabil că avizul ISU a fost condiție a autorizației și există în dosar. Dacă clădirea este veche — construită înainte de 1990, fără intervenții majore înregistrate — situația este mai complicată. Recomandarea ISU în astfel de cazuri a fost că, pe baza unei declarații pe proprie răspundere a directorului, se emite un punct de vedere că școala nu se supune avizării — ceea ce este, cel mai adesea, o improvizație juridică, nu o soluție reală.

Ce trebuie să faci practic: Solicită consiliului local / primăriei (ca proprietar al clădirii) să clarifice oficial statutul autorizațional al școlii față de ISU județean. Dacă autorizația lipsește și clădirea se supune obligativității, demararea procesului de regularizare este responsabilitatea proprietarului — nu a directorului. Dar directorul trebuie să inițieze această discuție.

Ce instalații PSI sunt obligatorii — și de cine depind

Instalațiile PSI dintr-o școală nu sunt responsabilitatea directorului în ceea ce privește finanțarea și execuția. Sunt responsabilitatea proprietarului clădirii — în marea majoritate a cazurilor, consiliul local sau primăria. Directorul nu poate monta un sistem de sprinklere din bugetul școlii.

Dar directorul are obligația să cunoască ce există, să semnaleze ce lipsește și să mențină în stare de funcționare ceea ce a fost instalat.

Ce impun normativele pentru clădirile de învățământ

P118/1-2025 (intrat în vigoare la 9 mai 2025) tratează separat construcțiile de învățământ în funcție de vârsta utilizatorilor: învățământ preșcolar față de învățământ primar, secundar, terțiar. Cerințele sunt mai stricte pentru grădinițe și școli primare, unde copiii au mobilitate și autonomie mai reduse.

Ce instalații pot fi obligatorii, în funcție de suprafața clădirii, regimul de înălțime și categoria de importanță:

Hidranți interiori — obligatorii pentru clădirile de importanță deosebită sau excepțională și pentru clădirile înalte. O școală cu mai multe etaje poate intra în această categorie. Hidranții interiori sunt cutiile roșii cu furtun, montate pe coridoare.

Hidranți exteriori — pot fi preluați din rețeaua stradală sau prevăzuți în incintă, pentru alimentarea autospecialelor ISU. Amplasarea lor față de clădire trebuie să permită accesul vehiculelor de intervenție.

Sistem de detectare și alarmare — obligatoriu pentru clădirile de importanță deosebită și pentru unitățile de învățământ care se încadrează în condițiile din P118/3-2015. Detectoarele automate de fum, butoanele manuale de alarmă și centrala de incendiu permit detectarea și alarmarea rapidă, cu mult înainte ca fumul să devină vizibil în coridoare.

Iluminat de siguranță — obligatoriu pe căile de evacuare. Aceste corpuri de iluminat se alimentează din baterii proprii și funcționează independent de rețeaua electrică. Sunt esențiale pentru evacuarea în condiții de întrerupere a curentului sau de fum.

Stingătoare portabile — obligatorii indiferent de categoria clădirii. Tipul, numărul și distribuția lor în clădire sunt specificate în normele generale (OMAI 163/2007).

Planuri de evacuare afișate — document obligatoriu în fiecare sală de clasă, coridor principal și spațiu de lucru. Nu este o instalație tehnică, dar este un element PSI verificat la orice control ISU.

Marcaje de evacuare — indicatoarele luminoase sau fotoluminiscente care marchează ieșirile de urgență și sensul de evacuare. Trebuie să fie vizibile și în condiții de fum.

Cine finanțează instalațiile

Instalarea, mentenanța și înlocuirea instalațiilor PSI din clădirile școlilor publice sunt cheltuieli ale proprietarului — consiliul local sau primăria. Directorul școlii nu are autoritate bugetară pentru aceste lucrări.

Ceea ce poate și trebuie să facă directorul:

• Să inventarieze instalațiile existente și starea lor
• Să sesizeze în scris consiliul local / primăria cu privire la deficiențele identificate
• Să arhiveze aceste sesizări — ele sunt documente de apărare în caz de incident
• Să contracteze mentenanța stingătoarelor și a instalațiilor existente, din bugetul propriu de funcționare (suma este modestă față de riscul asumat)

Un director care știe că instalațiile lipsesc sau sunt defecte și nu a sesizat în scris proprietarul se plasează într-o poziție de vulnerabilitate juridică majoră. Sesizarea scrisă nu rezolvă problema, dar dovedește că directorul și-a îndeplinit obligația legală de a semnala.

Exercițiile de evacuare — mai mult decât o bifă

Exercițiile de evacuare sunt, probabil, cel mai vizibil element al activității PSI dintr-o școală. Și, din nefericire, cel mai frecvent denaturat.

Cât de des sunt obligatorii

Conform OMAI 163/2007 (Normele generale de apărare împotriva incendiilor) și Legii 307/2006, unitățile de învățământ trebuie să efectueze exerciții de evacuare de cel puțin două ori pe an. Aceasta este frecvența minimă legală — nu maximă.

Ghidurile ISU recomandă ca primul exercițiu al anului să aibă loc în primele două săptămâni de curs, după instruirea inițială a elevilor privind comportamentul în caz de incendiu.

Ce face un exercițiu bun

Un exercițiu de evacuare util nu este o simulare teatrală în care toată lumea știe dinainte că se va declanșa alarma la ora 10:00. Un exercițiu util testează:

Comportamentul real al elevilor — dacă alarma sună și ei nu știu că e exercițiu, reacțiile sunt autentice. Dacă știu dinainte, exercițiul măsoară disciplina, nu capacitatea reală de evacuare.

Funcționarea sistemului de alarmare — semnalul trebuie să fie distinct față de soneria clasică de pauză și sesizabil din orice punct al clădirii, inclusiv din laborator, sală de sport, cantină.

Cunoașterea traseelor — fiecare elev trebuie să știe pe ce ușă iese și pe ce traseu ajunge la punctul de adunare. Profesorii trebuie să verifice că nicio persoană nu rămâne în sală.

Punctul de adunare — trebuie să fie la distanță sigură față de clădire, accesibil pentru autospeciale și suficient de mare pentru a aduna toți elevii și personalul.

Timpul de evacuare — se cronometrează. Un timp mai mare față de exercițiul anterior semnalează o problemă — fie de comportament, fie de traseu, fie de sistem de alarmare.

Analiza post-exercițiu — cel mai ignorat pas. Conform OMAI 163/2007, fiecare exercițiu se finalizează cu un raport care consemnează: ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce măsuri se iau. Elevii și personalul trebuie informați despre concluzii.

Ce se documentează

Conform art. 146 din OMAI 163/2007, evidența exercițiilor se ține într-un registru special. Fiecare exercițiu generează un raport semnat de directorul unității. Acest registru este solicitat la controlul ISU.

Un registru de exerciții fără rapoarte detaliate, cu intrări de tip „exercițiu efectuat, bine" nu demonstrează că exercițiul a fost real și util — și nu apără directorul în fața unui inspector.

Ce face un inspector ISU când vine la școală

Există o imagine falsă despre controlul ISU: un inspector supărat, cu un dosar gros de amendă în mână, care caută pretexte. Realitatea este mai nuanțată — și mai utilă dacă o înțelegi.

Inspectorul ISU verifică, în principal, două categorii de lucruri:

Documentele obligatorii

• Avizul și/sau autorizația de securitate la incendiu (dacă clădirea se supune)
• Planul de evacuare — existența lui, actualizarea lui, afișarea lui în locuri vizibile
• Registrul de instruire PSI a personalului — toate categoriile de personal trebuie să aibă instruire documentată
• Registrul de evidență a exercițiilor de evacuare
• Fișele individuale de instructaj ale angajaților
• Documentele de mentenanță ale instalațiilor PSI — stingătoare, detectoare, hidranți (cărți de revizie, rapoarte)
• Desemnarea în scris a responsabilului PSI al unității

Situația din teren

• Stingătoarele — existența lor, amplasarea, data ultimei verificări (inscripționată pe etichetă), starea sigiliilor
• Marcajele de evacuare — prezența, vizibilitatea, funcționarea indicatoarelor fotoluminiscente sau cu LED
• Căile de evacuare — libere, neostrucționate, ușile funcționând corect, neîncuiate cu cheie în timpul programului
• Iluminatul de siguranță — prezent pe căile de evacuare, funcțional
• Hidranții (unde există) — cutiile accesibile, furtunul și lancea prezente, presiunea în conductă
• Sistemul de detectare (unde există) — centrala în stare de funcționare, fără alarme neclare nerezolvate

Un inspector ISU nu vine să amendeze automat. Vine să verifice dacă nivelul de siguranță al clădirii este real. Dacă documentele sunt în ordine și situația din teren corespunde, controlul se încheie fără probleme. Dacă există deficiențe, se stabilesc termene de remediere — nu neapărat amenzi imediate, decât în cazurile grave.

Cel mai bun răspuns la un control ISU este să fii pregătit înainte de control. Nu să improvizezi în ziua vizitei.

Responsabilul PSI din școală — cine este și ce face

Conform Legii 307/2006, conducătorul instituției — adică directorul — are obligația de a desemna în scris o persoană responsabilă cu activitatea PSI. Această persoană nu trebuie să fie neapărat un inginer sau un specialist certificat — poate fi secretarul școlii, administratorul, un cadru didactic cu atribuții adecvate.

Responsabilul PSI are, printre altele, obligația de a:

• Organiza și documenta instruirile PSI ale personalului
• Planifica și coordona exercițiile de evacuare
• Ține evidența instalațiilor și echipamentelor PSI (stingătoare, hidranți, detectoare)
• Asigura că planurile de evacuare sunt actuale și afișate
• Sesiza directorul și proprietarul clădirii cu privire la deficiențele identificate
• Colabora cu ISU județean în cazul controalelor

Responsabilul PSI nu este responsabil pentru instalarea sau finanțarea instalațiilor — dar este responsabil pentru monitorizarea stării lor și pentru semnalarea problemelor.

O capcană frecventă: responsabilul PSI este desemnat pe hârtie, dar nimeni nu îi explică concret ce are de făcut. Desemnarea fără instruire este o formalitate fără substanță.

Responsabilul PSI vs. directorul vs. primăria — cine răspunde pentru ce

Aceasta este, probabil, cea mai frecventă sursă de confuzie în unitățile de învățământ publice.

Primăria / Consiliul local (proprietarul clădirii):

• Finanțează și răspunde de instalarea instalațiilor PSI
• Răspunde de starea clădirii (pereți antifoc, uși rezistente la foc, căi de evacuare conform normativelor)
• Trebuie să demareze procesul de avizare/autorizare ISU pentru clădirile care se supun

Directorul școlii (conducătorul instituției):

• Răspunde pentru activitatea operațională PSI — instruire, exerciții, documente
• Desemnează responsabilul PSI
• Sesizează în scris proprietarul pentru deficiențele identificate
• Este primul interlocutor al inspectorului ISU la un control
• Poate fi tras la răspundere pentru neîndeplinirea obligațiilor operaționale, indiferent de starea instalațiilor

Responsabilul PSI:

• Execută atribuțiile delegate de director
• Ține evidența documentelor PSI
• Nu are răspundere juridică proprie independentă față de cea a directorului — dacă documentele nu există, răspunde directorul

Această distribuție de responsabilitate are o consecință importantă: directorul nu poate invoca lipsa finanțării de la primărie pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor operaționale. Instruirile, exercițiile și documentele nu necesită buget suplimentar — necesită organizare.

Mini-checklist pentru directori

Folosește această listă pentru o autoevaluare rapidă:

• [ ] Știi dacă școala ta are aviz și/sau autorizație ISU valabilă?
• [ ] Ai desemnat în scris un responsabil PSI?
• [ ] Planurile de evacuare sunt afișate în fiecare sală de clasă și pe coridoare?
• [ ] Ai efectuat cel puțin două exerciții de evacuare în ultimul an școlar?
• [ ] Există un registru de evidență a exercițiilor, cu rapoarte detaliate?
• [ ] Stingătoarele au eticheta de revizie în termen (verificare anuală)?
• [ ] Personalul școlii are fișe de instructaj PSI actualizate?
• [ ] Ai sesizat în scris primăria/consiliul local cu privire la deficiențele de instalații PSI identificate?

Dacă ai bifat mai puțin de 5, sunt câteva lucruri pe care le poți rezolva chiar săptămâna aceasta — fără buget suplimentar.

Întrebări frecvente

Î1: Directorul poate fi tras la răspundere penală dacă se produce un incendiu într-o școală cu instalații PSI lipsă, chiar dacă acestea sunt responsabilitatea primăriei?

Răspuns: Da, există un risc real de răspundere penală, deși delimitarea responsabilităților este complexă. Directorul are obligații legale operaționale conform Legii 307/2006 — inclusiv să semnaleze deficiențele și să asigure un nivel minim de siguranță operațională. Dacă un incendiu se produce și ancheta stabilește că directorul cunoștea deficiențele instalațiilor și nu le-a semnalat în scris proprietarului, sau că exercițiile de evacuare nu fuseseră efectuate, sau că instruirile lipseau, acestea sunt elemente de neglijență cu consecințe juridice. Sesizările scrise adresate primăriei / consiliului local, cu confirmare de primire, sunt documentele care pot demonstra că directorul și-a îndeplinit obligația de semnalare. Fără ele, apărarea juridică devine extrem de dificilă.

Î2: Grădinița cu program prelungit are cerințe PSI mai stricte față de o școală gimnazială?

Răspuns: Da, în principiu. Normativul P118/1-2025 tratează separat construcțiile pentru învățământ preșcolar față de cel primar și secundar. Copiii preșcolari au mobilitate și capacitate de autoevaluare a riscului semnificativ mai reduse față de elevii mai mari. Aceasta implică cerințe mai stricte privind accesibilitatea căilor de evacuare, distanțele maxime de evacuare, tipul ușilor (evitarea clanțelor complicate), dotarea cu echipamente de evacuare adecvate și frecvența instruirilor. Grădinițele cu program prelungit funcționează inclusiv pe timpul serii sau nopții — ceea ce poate activa cerințe suplimentare de iluminat de siguranță și supraveghere continuă.

Î3: Școala are un sistem de alarmare instalat în urmă cu 15 ani și nimeni nu îl mai verifică. Ce facem?

Răspuns: Primul pas este să contactezi firma care l-a instalat sau o altă firmă autorizată IGSU pentru o verificare tehnică. O centrală de alarmare neverificată de ani de zile poate fi nefuncțională — și mai periculos decât absența ei, pentru că oferă o falsă senzație de siguranță. Dacă sistemul este defect și repararea lui depășește bugetul operațional al școlii, sesizezi în scris primăria, solicitând alocarea resurselor necesare. Mentenanța anuală a unui sistem de detectare mediu costă mult mai puțin decât repararea sau reinstalarea lui după ani de neglijare. Până la remedierea defecțiunilor, sporești vigilența umană — instruire periodică, patrulare, verificare zilnică a stării generale.

Î4: Profesorii trebuie instruiți PSI separat față de restul personalului administrativ?

Răspuns: Da, instruirile PSI sunt diferențiate în funcție de specificul locului de muncă. OMAI 786/2006 (Normele metodologice de instruire în domeniul situațiilor de urgență) prevede mai multe categorii de instructaj: la angajare, periodic (anual), specific locului de muncă. Profesorii au atribuții specifice în caz de incendiu — asigurarea evacuării clasei, verificarea că niciun elev nu rămâne în sală, conducerea elevilor la punctul de adunare, numărătoarea elevilor și raportarea la punctul de adunare. Aceste atribuții trebuie explicate și practicate, nu presupuse. O instruire generică de tip „în caz de incendiu, ieșiți pe ușa de urgență" nu este suficientă și nu este conformă legal.

Î5: Școala din localitate nu are aviz ISU și primăria nu demarează nimic. Directorul ce poate face?

Răspuns: Directorul are la dispoziție o cale formală clară: sesizare scrisă adresată consiliului local și primarului, cu menționarea explicită a obligației legale conform HG 571/2016 și a riscurilor pentru elevi. Dacă răspunsul lipstă sau este nesatisfăcător, sesizarea poate fi transmisă și Inspectoratului ISU județean — care are competența de a notifica autoritatea locală cu privire la obligațiile neîndeplinite. Directorul poate sesiza și Inspectoratul Școlar Județean, care are atribuții de monitorizare a condițiilor de siguranță din școli. Important: toate sesizările trebuie să fie în scris și înregistrate oficial, cu număr de intrare — nu telefonice, nu informale. Documentele scrise sunt singurul instrument real de apărare juridică a directorului și singura presiune formală exercitabilă asupra autorității locale.

Practici nerecomandate — ce să eviți

• ❌ Exerciții de evacuare anunțate cu două săptămâni înainte la o oră precisă — Un exercițiu în care toată lumea știe că la 10:15 va suna alarma nu testează nimic real. Testează disciplina în condiții complet artificiale. Fă cel puțin un exercițiu parțial neanunțat pe an — anunță profesorii, nu și elevii.

• ❌ Instruire PSI „colectivă" fără documentare individuală — Adunarea tuturor profesorilor în sala de sport pentru o prezentare PowerPoint de 20 de minute nu este echivalentă cu instruirea PSI conform OMAI 786/2006. Fiecare angajat trebuie să aibă fișă individuală de instructaj, semnată de ambele părți, cu tematica abordată.

• ❌ Planuri de evacuare afișate dar neactualizate — Un plan de evacuare din 2008, pe o clădire care a suferit modificări, cu ieșiri marcate care nu mai există sau cu trasee obstrucționate de construcții noi, este mai periculos decât absența lui — pentru că induce o direcție greșită. Planul trebuie actualizat ori de câte ori se modifică configurația clădirii.

• ❌ Stingătoare prezente dar neverificate — Un stingător cu eticheta de revizie expirată de trei ani nu este un stingător — este un cilindru de metal care poate sau nu poate funcționa. Stingătoarele trebuie verificate anual de o firmă autorizată și înregistrat în cartea de revizie. Costul verificării anuale este de ordinul zeci de lei per stingător — infiint față de riscul unui stingător care nu funcționează la momentul critic.

• ❌ Abordarea „suntem o școală veche, nu ne aplică normele noi" — Vârsta clădirii nu reduce riscul de incendiu — uneori îl crește (instalații electrice uzate, materiale cu comportament mai prost la foc). Normele PSI se aplică în funcție de starea și utilizarea clădirii, nu de anul construcției. O clădire veche poate necesita măsuri compensatorii (mai multe stingătoare, exerciții mai frecvente, sisteme de detecție suplimentare) tocmai pentru că nu satisface în integralitate normele tehnice actuale.

Bibliografie și resurse online

1. Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor — obligațiile conducătorului instituției (Portal Legislativ):
   https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/74102

2. OMAI 163/2007 — Norme generale de apărare împotriva incendiilor (exerciții de evacuare, art. 144–147):
   https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/84474

3. OMAI 786/2006 — Norme metodologice de instruire în domeniul situațiilor de urgență (fișe individuale de instructaj):
   https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/75539

4. HG 571/2016 — Categorii construcții supuse avizării/autorizării ISU (inclusiv școli cu aria ≥ 150 mp):
   https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/180921

5. HG 571/2016 actualizată prin HG 1181/2022 — Sinteză modificări (MIGS Legislație):
   https://migs.ro/modificari-hgr-571-2016-constructii-care-se-supun-avizarii-autorizari-privind-securitatea-la-incendiu/

6. P118/1-2025 — Normativ securitate la incendiu construcții (în vigoare din 9 mai 2025), inclusiv prevederi pentru construcții de învățământ:
   https://migs.ro/legislatie-securitate-la-incendiu/

7. P118/3-2015 — Instalații de detectare, semnalizare și alarmare (Portal Legislativ):
   https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/177884

8. OMAI 180/2022 — Norme metodologice privind avizarea și autorizarea ISU:
   https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/256668

9. ISU Mureș — Reguli de prevenire a incendiilor în unitățile de învățământ (ghid practic):
   https://isumh.igsu.ro/pregatire-in-situatii-de-urgenta/reguli-de-prevenire-a-incendiilor-in-unitatile-de-invatamant-47

10. Revista Construcțiilor / OAR — Securitatea la incendiu în școli (analiză juridică):
    https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/12/01/oar-ordinul-arhitectilor-din-romania-securitatea-la-incendiu-despre-siguranta-in-scoli/

11. IGSU — Informații pentru cetățeni, proceduri avizare/autorizare:
    https://www.igsu.ro

12. Fiipregatit.ro (DSU-IGSU) — Ghid comportament în caz de incendiu:
    https://fiipregatit.ro/ghid/ghid-incendiu/

Ești director sau responsabil PSI într-o unitate de învățământ și vrei să știi exact unde ești cu conformitatea? Contactează echipa ARCI-PROTECT — facem o evaluare rapidă și îți spunem concret ce ai de făcut.

Articol publicat de Radu Cozma pe arci-protect.ro · ARCI-PROTECT — Sisteme antiincendiu, echipamente și mentenanță